Cel mai vizitat muzeu din Iași, Bojdeuca „Ion Creangă”, de pe dealul Țicăului, se înfățișează vizitatorilor din țară și străinătate nu ca o arhivă ori ca o colecție de documente vechi, originale, ci ca o sinteză vie, ca o oglindă modernă a vieții și operei unui mare creator român și a lumii românești și europene în care a trăit Ion Creangă.
Anual, mii de vizitatori trec pragul casei de pe strada Țicăul de Sus nr. 4 pentru a vedea locul care i-a fost inspirație lui Creangă atunci când a scris „Soacra cu trei nurori” sau isprăvile lui Nică din „Amintirile din copilărie”.
Inaugurat la 15 aprilie 1918, „Bojdeuca de căsuță” cum o numea însuși Ion Creangă, a fost primul muzeu memorial din România. Casa din vălătuci de chirpici construită înainte de 1850 în Valea Plângerii, din mahalaua Țicău, pe o ulicioară „plină de noroi când sunt ploi mari și îndelungate” l-a găzduit pe Ion Creangă, începând din vara anului 1872, după ce fusese răspopit după divorțul de soția lui, Ileana, și nevoit să părăsească, împreună cu fiul lui Constantin, în vârstă de 12 ani, locuința din incinta Mănăstirii Golia.
În casa cu cerdac, cu două odăi mici și ferestre în formă de cruce, Creangă scrie „Poveștile și Amintirile”. Totodată, timp de aproape jumătate de an, în 1876, la el se mută Mihai Eminescu, ”trăind, fără pic de gânduri rele, împreună cu Ion Creangă, cu personajele lui, viața adevărată pe care o visa”, după cum spun, în prezentarea lor, muzeografii Muzeului Literaturii Române Iași.
„În bucătarie se află cuptorul cu hornul asemănător celui de la casa părintească din Humulești, măsuța de lemn cu trei picioare, icoana — amintire de la mama sa, portretul Tincăi Vartic, cea care timp de 20 de ani i-a stat alături fără a fi cununați, și alte obiecte memoriale originale. În camera de lucru pot fi revăzute masa de lucru, cu pagini scrise de Creangă, lampa, tocul, călimara, nisipernița, scrinul amintind de cel al lui Eminescu, „biblioteca”, portretul original pictat de V. Mușnețanu, precum și multe alte obiecte originale. Cerdacul din spatele Bojdeucii, de unde Creangă și Eminescu priveau dealurile Ciric și Șorogari, dar și „cerul plin cu minunății”, amintește această tulburătoare prietenie. Aici petreceau cei doi ceasuri fără pereche, aici Eminescu povestea lui Creangă „atâtea lucruri frumoase… frumoase…”, spune scriitorul Valentin Talpalaru, muzeograf la Bojdeuca lui Creangă.
Clădirea care găzduiește Expoziția documentară ”Viața și opera lui Creangă”, biblioteca și fondul documentar constituit începând cu 15 aprilie 1918, ca și amfiteatrul în aer liber, au fost construite în curtea Bojdeucii în perioada 1984-1989 și inaugurate la 11 iunie 1989.